ATENTIE! O greseala pe care TOTI PARINTII o fac pun sanatatea copilului in pericol! Antibioticile nu se administreaza oricand

Cel mai des în perioadele de risc (iarnă, primăvară) copiii manifestă diverse infecţii respiratorii cu simptome precum: dureri în gîtişor, secreţii nazale, tuse, febră şi slăbiciuni. Puţine mămici realizează că aceste infecţii sunt provocate de diferiţi microbi care necesită tratare diferită.  

Îţi propunem în continuare să te faci cunoscută cu tipurile de infecţii respiratorii care pot ataca copilul tău şi cum să depistezi corectitudinea tratamentului oferit de către medic.  Deci, materialul de mai jos nu serveşte drept imbold pentru luarea deciziilor proprii în vederea tratării, ci pentru a pune la curent medicul cu observările simptomatice şi dacă e cazul de a pleda pentru un specialist mai competent.

CITESTE SI >>>

Rezultatele ecografiei facute unui bebelus al carei mama FUMEAZA sunt TULBURATOARE

Copilul tau sta in aceasta pozitie! Iata de ce ar trebui sa-l opresti IMEDIAT

Cele doua mostre de lapte mamar apartin aceleiasi mame! Diferenta dintre ele te va face sa ramai MUT DE UIMIRE

Diferenţa simptomatică între viruşi şi bacterii

Cînd copilaşul răceşte, atunci micul organism e atacat de o infecţie produsă de microbi: fie de către un virus, fie de către o bacterie. Nu este o metodă prin care poţi să eviţi contactul piticului cu microbul, dar sunt careva modalităţi prin care poţi să previi răspîndirea lor în locurile frecventate de micuţ. În acest scop îţi propunem să vizualizezi articolul Combatem virozele la gradiniță!

Dacă copilul tău a răcit, trebuie în primul rînd să încerci să depistezi dacă a fost infectat de un virus sau de către o bacterie. În continuare te vom ajuta să înveţi cum să faci diferenţă între simptomele infecţiei virale şi a celei bacteriene. Doar cunoscînd simptomele vei putea ajuta medicul în stabilirea unei diagnozei corecte!

 

Manifestările de bază ale viruşilor şi bacteriilor

 

 

 

  Infectarea cu: 
Viruşi Bacterii
Frecvenţa înbolnăvirilor
Des Rar
Perioada de incubare   1-5 zile De la 2 pînă la 14 zile
Perioada primelor semne ale bolii Accentuată, continuă pînă la 24 ore Neobservabilă
Începutul bolii Brusc, cu febră înaltă sau care creşte rapid Treptat, temperatura adesea crește peste 38 de grade. Uneori contaminarea bacteriană este precedată de o infecție virală. În acest caz apareun al doilea valal bolii
Efecte locale La începutul bolii nu se observă; se limitează la simptome comune Accentuat, infecţiile bacteriene se manifestă prin otite, sinuzite, bronşite, pneumonie, meningită.
Efecte alergice (conjunctivită, rinită) Sunt aproape întotdeauna                              
Nu sunt caracteristice
Tratamente

Surse antivirale la primele simptome şi preparate simptomatice

Se tratează cu antibiotic

 

 

Dacă micuţul s-a îmbolnăvit, aminteşte-ţi cînd el a vizitat ultima dată grădinița, policlinica sau o altă aglomerație unde ar fi putut primi infecţia. Dacă de la acel moment pînă la primele simptome au trecut nu mai mult de 5 zile – acesta poate fi un argument pro infecţiilor virale. În cazul infecţiilor bacteriene, ce au perioada de incubare de 2-14 zile, va mai trebui să atragi atenţia şi asupra stării de stres, surmenaj, îngheţ şi dacă micuţul a mîncat zăpadă sau s-a udat la picioare (aceste stări precum şi infecţiile virale pot activa bacteriile deja stabilite în căile respiratorii).

În cazul infecţiilor respiratorii virale în perioada primelor simptome preparatele antivirale sunt cele mai efective.  

Nu se recomandă să începi tratarea cu preparate antipiretice (care scad temperatura, de exemplu paracetamol, ibuprofen) sau alte medicamente contra răcelii promovate pe piaţa farmaceutică, precum Coldrex sau Fervex. Acestea vor împiedica organismul să răspundă adecvat la infecţie. Cînd copilul deja are simptome de gen – năsuc curgător, tuse activă, gîtul iritat, etc. – tratează simptomatic: paracetamol, un sirop de tuse adecvat, multe lichide şi ceva mai mult somn. În calitatea de lichide utilizează ceaiurile călduţe din plante.

 

Ştii oare că usturoiul, oregano, eucaliptul, aloe ş.a. au efecte antivirale?

În cazul infecţiilor respiratorii bacteriene perioada primelor simptome trece practic neobservată, iar boala începe ca o agravare a infecţiei provocate de viruşi. Dacă infecţiile virale încep cu o stare de rău a organismului fără careva manifestări locale (ele ar putea apărea mai tîrziu, dar nu e garantat), atunci infecţiile bacteriene întotdeauna au un „punct de aplicare” clar (otită, sinuzită, angină streptococică).

 
E bine să ştii!

Secreţiile nazale tind să fie subţiri şi clare în timpul unei infecţii virale, iar atunci cînd sunt cauzate de o bacterie sunt verzui sau galbene.

Majoritatea răcelilor încep cu gîtişor roşu şi dureros la micuţ, dar dacă s-au depistat puncte albe – să ştii că asta trădează bacteriile.

Numărul de leucocite în sînge e mult mai mărit în cazul infecţiilor bacteriene (se depistează prin hemoleucogramă).

Cînd pleci la medic vor fi de folos datele cu privire la frecvența bolii la copil, comportamentul  în ultimele 4-5 zile antecedente îmbolnăvirii, ultimele contacte cu persoane infectate, simptome caracteristice, etc. Pentru confirmarea diagnozei stabilite, medicul va preleva probe din nas şi gît (exsudat nasal/faringian, rezultatul îl obţii în 24 ore) sau în cazuri mai violente va solicita analiza de sînge (hemoleucograma, rezultatul se obţine în cîteva minute). 

Cînd sunt recomandate antibioticele?

Analizînd simptomele și efectuînd investigațiile necesare medicul va decide dacă e cazul de a trata „răceala” prin intermedii naturaliste, cu medicamente simptomatice sau cu antibiotic. Cu părere de rău, în ziua de azi, pentru a evita diverse riscuri mulți medici optează pentru tratamenul antibiotic atunci cînd de fapt nu este cazul.

Atenţie!

Alegerea şi prescrierea corectă a antibioticelor o poate face doar medicul (nicidecum personal, cu ajutorul prietenilor sau a farmacistului). Totuşi, în baza acestui articol vei putea aprecia  cît de adecvat este tratamentul oferit copilului tău. Ceea ce este foarte important.

Dacă în urma consultului medical şi a analizelor s-a stabilit că copilul are o infecţie bacteriană acută, atunci medicul va recurge la antibiotic. Cu toate că sunt nişte medicamente puternice, nerecomandate în cazul infecţiilor virale, totuşi sunt foarte efective în lupta cu bacteriile. Dar dacă nu sunt administrate corect, ele fac mai mult rău decît bine.

Pentru a recurge la antibioticul adecvat medicul va cere (sau solicită) să treceţi antibiograma (se depistează la care antibiotic e sensibilă bacteria; rezultatul se eliberează în 5-6 zile). Poate pare că o să ia mult timp, dar un antibiotic neadecvat poate mări rezistenţa infecţiei la tratament şi slăbi imunitatea copilului.

De ce nu este benefică administrarea antibioticelor?

Medicul ţine cont de mai multe detalii atunci cînd se gîndeşte dacă să prescrie antibiotic sau nu copilului tău. Este greu cîteodată să distingi o infecţie virală de una bacteriană şi doar analizele pot oferi rezultatul corect şi la necesitate antibioticul adecvat.

Pe lîngă efectele benefice în cazul luptei cu bacteriile, antibioticele dacă sunt administrate incorect fac mai mult rău decît bine. Aşa că dacă copilul va primi antibiotice pentru infecţiile virale – nu doar că nu va fi rezultat, dar copilul va dezvolta infecţii mai grave pe care în mod normal antibioticele le combat. În rezultat scade enorm imunitatea şi copilul devine mai sensibil la infecţii.

Se  favorizează şi creşterea rezistenţei bacteriilor la medicamente precum şi dezvoltarea mutaţiilor – apariţia a noi tipuri de bacterii dăunătoare.

Diverse studii în defavoarea antibioticelor au demonstrat că copii cărora li se administrează antibiotice în primele 6 luni de viaţă prezintă o predispoziţie mai mare de a suferi de astm şi risc ridicat de dezvoltare a unor alergii undeva în apropierea vîrstei de 7 ani.

Chiar dacă sunt administrate corect antibioticele ucid, pe lîngă bacteriile dăunătoare, şi pe cele bune. După un tratament cu antibiotice, flora bacteriană de la nivelul stomacului se distruge, deci organismul micuţului este incapabil să lupte împotriva altor infecţii. Pentru refacerea echilibrului, oferă-i copilului iaurturi, chefir şi brînzică (probiotice) care refac flora intestinală. Vezi de la ce vîrste îi poţi da aceste produse Diversificarea alimentaţiei sugarului de la A la Z.

 

Sursa: Mybebe.md

Comments

comments

loading...