Mâncatul sănătos a devenit, în ultimii ani, o obsesie și o afacere susținută prin manipularea maselor de către industria alimentară și de către diverși “specialiști” în rețete magice. Din păcate, preocuparea excesivă pentru mâncatul sănătos nu este un lucru bun, ci o afecțiune psihiatrică numită ortorexie.
Medicul nutriționist, Mihaela Bilic, spune că nu există alimente sănătoase sau nesănătoase și că singurii care știu ce ne face și ce nu ne face bine suntem doar noi.
De unde vine isteria mâncatului sănătos? Peste tot auzim mesaje de tip “Mâncaţi sănătos!” sau că anumite alimente, ingrediente nu sunt sănătoase. Mâncatul acesta sănătos a ajuns un fel de mâncat prohibitiv.
Este mai mult decât prohibitiv, este chiar periculos. Pentru că, uşor-uşor, mâncarea a trecut din sfera personală, în cea socială. Adică, în loc să ne gândim la ce anume ne-ar plăcea să mâncăm, la ce anume ne face poftă, la ceva care să vină efectiv din interiorul nostru, să ţină de individualitatea noastră, ne uităm în exterior şi aşteptăm să ne spună cineva ce anume trebuie să mâncăm. Este un transfer periculos. Dumnezeu ne-a lăsat acest instinct, de a ni se face foame pentru a supraviețui și de a ne asigura necesarul de alimente fără să avem nevoie de şcoală şi de doctorate. Ori, în momentul în care privim în jur şi aşteptăm ca cineva să ne dea pe o foaie de hârtie, într-o formulă dintr-asta media, ce anume ne-ar trebui, greșim. Nimeni nu știe ce ar trebui să mănânce o altă persoană pentru că nu are cum să cunoască nevoile organismului respectiv. Este vorba strict de identitatea fiecăruia, iar mâncarea ţine de identitate.
De unde crezi că a apărut povestea asta cu mâncatul sănătos? Eu o simt de vreo 5-6 ani…
Până şi aici este o mică teorie a conspiraţiei. În primul rând, trăim într-o societate în care există o abundenţă alimentară exagerată. În momentul în care există abundenţă, există concurență, iar industria alimentară trebuie să vândă. Ca să vândă, ca să facă oamenii să încerce ceva nou, găsesc argumente legate de sănătate pentru produsele lor. În al doilea rând, vorbim despre distragerea atenţiei de la supărări prin mâncare. Sunt o mulţime de probleme legate de sufletul nostru, de ceea ce ne nemulţumeşte, de ceea ce ne face fericiţi sau nefericiţi. Pentru că nu ajungem la cauza clară a problemelor sau nu suntem pregătiți să le rezolvăm, le negăm, le ascundem sau fugim de ele. Mâncarea, pentru că aşa cum am fost noi construiţi ancestral, are întotdeauna un efect de bine, măcar şi pentru o scurtă perioadă. Așadar, în momentul în care încercăm să uităm de grijile noastre, de supărări, de orice înseamnă emoţie negativă, ne uităm după mâncare. În 98% dintre cazuri, în momentul în care mâncâm, simţim o uşurare. Dacă nu ne dorim să aflăm ce anume se întâmplă cu adevărat cu noi, dacă nu avem metode cu care să ne rezolvăm problemele din viaţă, atunci mâncarea poate fi folosită drept furnizor de stare de bine. Şi dacă vorbim de sănătate, atunci problemele de sănătate apar când cantitatea de mâncare consumată este prea mare. În momentul în care ne calmăm emoțiile negative prin cantități foarte mari de mâncare, atunci este clar că aceasta nu numai că nu o să reuşească să ne liniştească. Mâncarea conține calorii pentru că este carburantul organismului, iar carburantul consumat în exces, duce la kilograme în plus și la alte probleme.
Citeste tot interviul pe IncomeMagazine.ro
