Renaud Girard, un jurnalist francez de exceptie, care traieste in New York si a fost corespondent special de razboi face o ampla si intresanta analiza a pandemiei de coronavirus care a transformat vietile a zeci de milioane de oameni.
Girard, care este si autorul a mai multe carti de geopolitica, sustine ca izolarea sociala ar putea sa produca consecinte mult mai grave decat pandemia in sine si face apel la Franta si la celelalte state ale lumii sa aplice o strategie concreta bazata pe actiune, nu pe pasivitate.
Jurnalistul se refera in discursul sau la efectele devastatoare pe care izolarea le poate avea asupra societatii, in special asupra a celor categorii de oamenii vulnerabili si estimeaza ca o astfel de izolare ar duce la o criza economica cu mult mai grava decat cea din 2008.
“Să nu cedăm nici panicii nici dictaturii emoţiei, asta nu duce nicăieri. Este necesar să avem un punct de vedere global asupra crizei actuale şi să integrăm toţi parametrii (sănătate, economie …). O izolare pentru prea mult timp ar avea efecte economice, sociale şi psihologice devastatoare. Trebuie sa ne punem întrebări cu privire la tulburările datorate izolarii, la cartierele sensibile, la sinuciderile din cauza singurătăţii sau a violenţei domestice. Dar, mai presus de toate, criza financiară şi economică din 2008 nu ar fi nimic comparativ cu criza economică care ne ameninţă dacă activitatea nu se va relua”, sustine Renaud Girard, potrivit Mediafax.ro.
Jurnalistul mai puncteaza ca o asemenea criza ar presupune o explozie a datoriei publice, in timp ce multe tari ale lumii au deja datorii foarte mari.
“O criză economică de o asemenea amploare ar putea distruge zeci de mii de întreprinderi şi poate provoca decese (sinucideri ale lucrătorilor şomeri din cauza recesiunii sau a liderilor de afaceri, comercianţi şi fermieri ruinaţi …) . Această recesiune gigantică ar avea loc in timp ce statul are deja o datorie mare (100% din PIB). Iar intreruperea prelungită a activităţii ar presupune o explozie a datoriei publice. Pe de o parte, statul ar trebui să facă cheltuieli neprevăzute şi masive pentru a subvenţiona o economie blocată mult timp. Pe de altă parte, absenţa totală a activităţii şi închiderea magazinelor înseamnă absenţa veniturilor fiscale pentru stat (fără TVA …)”.
Girard estimeaza ca izolarea pe termen lung, asa cum a fost instituita in multe tari va duce la faliment total, ceea ce inseamna implicit distrugerea sistemului sanitar.
“Am putea asista foarte bine la un faliment şi la o prăbuşire financiară a statului. Dacă statul este în faliment asta înseamnă în special că poliţia, armata şi personalul medical nu mai pot fi plătite şi că sistemul nostru spitalicesc va fi distrus.
Astăzi, izolam oamenii pentru a nu aglomera sistemul nostru spitalicesc. Foarte bine. Dar o izolare prea lunga riscă să provoace o criză financiară şi economică care ne va distruge sistemul de sănătate mult mai profund. Remediul (izolarea) poate fi în cele din urmă mult mai rău decât boala (COVID-19). Ar fi absurd.”
Ce solutii propune jurnalistul pentru eradicarea virusului
Renaud Girard face o analogie intre strategia de razboi si atitudinea pe care natiunile ar trebui s-o aiba in fata Covid-19, sustinand ca izolarea sociala, practicata acum la nivel global este doar un raspuns de urgenta si nu ar trebui sa se extinda prea mult.
Intrebat daca ar trebui sa nu facem nimic impotriva Covid-19, Girard spue cu tarie:
“Categoric nu! Dimpotrivă, trebuie să acţionăm cu determinare. Preşedintele a vorbit despre un „război” împotriva COVID-19. Prin profesia mea de mare reporter de razboi, am ajuns să am o experienţă concretă a războaielor din ultimii 35 de ani. În calitate de practicant al războiului cred că linia de jos a oricărui război este o strategie adecvată. Dar izolarea este un răspuns de urgenţă, nu ar trebui să dureze pentru totdeauna. Este necesară prevenirea asfixierii sistemului spitalicesc şi amânarea răspândirii epidemiei. Dar nu ar trebui sa se eternizeze. In fata virusului trebuie să luăm iniţiativa: să adoptăm o strategie ofensivă şi vizată”, precizeaza jurnalistul francez, potrivit Mediafax.ro.
Facand referire la tacticile de razboi, folosite de-a lungul timpului, Renaud Girard, da cateva exemple de masuri concrete care ar trebui luate pentru depasirea pandemiei.
“Aşa cum a demonstrat Linia Maginot în 1940, este puţin probabil ca strategiile de razboi statice, pasive şi de aşteptare sa aiba succes. Această indispensabila ofensivă va necesita informatii (utilizarea datelor din fişierele personale ale asigurărilor de sănătate medicală, ceea ce va permite izolarea celor cu cel mai mare risc); comunicarea cu civilii (informarea populatiei că nu ar trebui să ia medicamente antiinflamatoare, deoarece aceste medicamente agravează boala); infanterişti (medici din oraş, care trebuie rechizitionati); protecţii pentru infanterie (măşti pentru personalul medical); inginerie (rechiziţionarea clinicilor private, personalului şi ventilatoarelor acestora, înfiinţarea spitalelor de teren de către armată, crearea de echipe de decontaminare în locuri publice, transport public şi supermarketuri pe modelul sud-coreean); muniţie (teste masive de screening, inclusiv prin auto-prelevare de probe); operaţiuni de comando (izolarea „grupurilor” epidemice şi a persoanelor testate pozitiv); vehicule blindate şi artilerie grea (tratament cu cloroquina, combinat cu administrarea de antibiotice). Acest efort de război va trebui să fie susţinut de BCE, în acelaşi mod în care Băncile Centrale au sprijinit efortul de război în timpul celor două războaie mondiale”, mai precizeaza jurnalistul.
Renaud Girard face referire si la un posibil remediu imediat, care ar putea sa ajute in lupta impotriva Covid-19, amintind de un medicament realizat de un pionier inboli infectioase.
“Didier Raoult este unul dintre cei mai mari specialişti în boli infecţioase din lume. Profesor la Marsilia, a descoperit 400 de microbi (20% din microbii capabili să infecteze oamenii). Doi viruşi îi poartă numele. El a tratat câteva mii de pacienţi cu cloroquina, un medicament in care este expert. Dacă casa dvs. este în foc şi dacă un expert de prim ajutor de renume mondial vine să vă salveze, nu puteţi refuza ajutorul pe motiv că scara sa nu este omologată. Mai ales că adversarii lui Didier Raoult nu au niciun scenariu pentru a pune capăt crizei.
Acest lucru ar trebui făcut: extindeţi masiv şi cât mai curând posibil protocolul de tratament recomandat de doctorul Raoult deoarece nu avem nimic mai bun de oferit. În paralel să continuăm programul Discovery. Dacă în şase săptămâni, clorochina nu s-a dovedit a fi eficientă, dacă un medicament s-a dovedit a fi mai eficient în programul Discovery şi dacă epidemia nu a încetat, clorochina ar trebui întreruptă şi adoptat acest alt medicament fără ezitare. Trebuie să ne gândim în termeni de realism, pragmatism şi eficienţă.
Ce este Clorochina, substanta care ne-ar putea salva?
“Clorochina este aici de aproximativ 70 de ani. Este ieftina şi uşor de fabricat. Efectele sale secundare sunt perfect cunoscute şi controlate. Sute de milioane de oameni au luat-o în întreaga lume, unii de câţiva ani. În Statele Unite, Food and Drugs Administration (jandarmul medicamentelor), oricât de prudent e de obicei a validat decizia lui Trump de a urma protocolul doctorului Raoult. Până în ianuarie 2020 a fost chiar in vanzare libera. Iar laboratorul Sanofi se oferă să ne furnizeze gratuit 300.000 de doze”, sustine jurnalistul.
“Clorochina este ca un pariu al lui Pascal, adică un pariu în care există totul de câştigat şi nimic de pierdut. Fie tratamentul funcţionează şi am câştigat, suntem salvati. Fie tratamentul nu funcţionează şi nu am pierdut nimic. Pentru că deocamdată nu facem nimic.
Dacă tratamentul funcţionează şi nu îl utilizăm vom rata soluţia şi va fi un scandal politic şi sanitar imens. Dacă nu merge nu puteţi acuza pe nimeni care l-a folosit pentru că nu aveau nimic mai bun la îndemână. Orice lucru care poate fi încercat ca să salveze vieţi, să nu aglomereze spitalele sa ne scoata din criză trebuie încercat cât mai devreme. Principiul precauţiei este tocmai să faci alegerea clorochininei. Nu avem nimic de pierdut”, mai sustine jurnalistul.
Nu in ultimul rand, Renaud Girard vorbeste desire screening-ul in masa, ca tehnica moderna care ar fi efficient in combaterea virusului.
“În primul rând screeningul în masă este singura strategie care este în conformitate cu etica medicală. Misiunea unui medic în conformitate cu Jurământul Hipocrate, este de a diagnostica şi trata. Unii pacienţi au simptome putine sau deloc la începutul bolii şi nu sunt testaţi. Dar de fapt au leziuni pulmonare grave despre care nici măcar nu ştiu că există. După câteva zile ei întâmpină dificultăţi de respiraţie severe şi trebuie să fie dusi in urgenta la spital. Screening-ul ar ajuta la evitarea acestor tipuri de situaţii. Este uimitor să vedem că anumite agenţii regionale de sănătate (inclusiv cea din Marsilia) refuza screeningul în masă. Ar fi mai bine să spuna adevărul francezilor: Franţa are nevoie de teste!”
Jurnalistul puncteaza ca rata mortalitatii in Italia, de 8,5% este una falsa, din cauza ca foarte putine persoane ajung sa fie testate. Cu acest prilej, Renaud subliniaza importanta screening-ului in masa.
“În al doilea rând screeningul în masă ne-ar permite să avem o viziune statistică mai clară. În acest moment, nu avem vizibilitate şi navigăm orbi. Într-adevăr nu cunoaştem adevăratele rate ale contaminării şi mortalităţii. De exemplu, în Italia, rata mortalităţii anunţată (8,5%) este falsa, deoarece foarte puţine persoane sunt testate, iar acestea sunt cazurile extrem de simptomatice. Dacă am cunoaşte numărul real de infectaţi în Franţa, am vedea mai clar si am cunoaşte şi procentul exact al mortalităţii care este în mod necesar mult mai mic decât cifra anunţată.
În al treilea rând screeningul în masă este o tehnică modernă care s-a dovedit a fi eficientă. OMS îl recomandă cu sloganul: „Testati! Testati! Testati din nou! ” Hong Kong, Taiwan, Singapore şi Coreea de Sud au pus cu succes boala sub control cu o politică masivă de testare. Şi asta fără a recurge la izolare. Rezultatele lor sunt spectaculoase. În prezent nu există morţi în Singapore, doar unul în Taiwan, un număr în scădere de cazuri şi mortalitate scăzută în Coreea”, mai spune jurnalistul.
Renaud Girard subliniaza diferenta dintre tarile asiatice si cele europene si motivul petru care in unele tari din Asia virusul nu s-a propagat atat de virulent.
“În Franţa nu vei fi testat chiar dacă ai toate simptomele, în timp ce în Coreea vei fi testat chiar dacă nu ai simptome. În Coreea dacă testul e pozitiv, ti se va solicita o listă cu toţi oamenii pe care i-ai întâlnit în ultimele 72 de ore şi vor fi testati pe rând. Dacă unele dintre teste sunt şi ele pozitive, atunci vor repeta acelaşi proces. De asemenea Israelul a lansat screeningul în masă, inclusiv în parcări unde oamenii sunt testaţi în maşini. Emmanuel Macron a lăudat adesea meritele unei natiuni start-up. Ei bine, o metodă modernă, demnă de o naţiune adevărată, este screeningul în masă”, sustine jurnalistul.
